Viitoarea frontiera AI ... spatiul !

Daca exista ceva care l-a facut celebru pe Elon Musk , acel ceva este un
extraordinar simt de anticipatie al combinatiei tehnologie-afacere ! Asa a
fost in cazul PyPal , al Tesla , al Space-X , al OpenAI , al Bohring Company
si inspecial al SkyLink !

Fuziunea celor doua companii ale lui Elon Musk, Space-X si x-AI , da nastere
unui gigant tehnologic spatial valorand 1.250 de Mld. USD ! Sa insemne asta in
fapt un abandon mascat al Tesla si X ? Vom vedea ...

La începutul anului 2026, SpaceX, compania lui Elon Musk, a solicitat
permisiunea de a opera o nouă constelație uriasa, de până la un milion
de sateliți, concepuți să funcționeze ca „centre de date orbitale” pentru
inteligența artificială (IA), conform documentelor depuse la Comisia
Federală de Comunicații din SUA (FCC).

Acești sateliți ar urma să funcționeze pe orbita joasă a Pământului (LEO)
la altitudini cuprinse între 500 și 2.000 de kilometri, utilizând energia
solară pentru a oferi calcul și stocare de date , de mare viteză.

Atunci cererea a aparut surprinzatore si nerealista ! iata ca la un an distanta,
pe fondul Boomului AI, cererea a devenit ... profetie tehnica ! specialitatea
casei la Elon Musk ! Eu cred ca incepand din 2027 , accesul Internet Satelit
de pe un telefon mobil va de veni banal ! un serviciu ca oricare altul accesibil
inclusiv de pe telefoanele mid-range !

Robotii humanoizi

Unii reputati profesori de la Universitati de renume sunt de parere ca
Humanoizii AI ar putea deveni ... o noua specie peste mai putin de 5 ani !
altii combat cu tarie ideia ! mai mult, atrag atentia asupra unor posibile
consecinte nefaste !

„Va fi înregistrată ca o «specie nouă» pe Pământ”, (Benjamin Rossman,
profesor la Universitatea Witwatersrand din Africa de Sud)

„Va deveni o existență disprețuită, fiind principalul vinovat al tot felul de
daune”, (Stuart Russell, profesor distins la UC Berkeley)

Scriitorul ruso-american de etnie evreiască Isaac Asimov definește în
literatura științifico-fantastică (SF) prin anii 1950 , cele trei legi ale
roboților și mașinilor „inteligente”, un concept revoluționar la acea vreme.

Legea 1
Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane sau,
prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău.
Legea 2
Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât
timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.
Legea 3
Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru
nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

La 70 de ani distanta , experienta tehnologica moderna, cunostiintele
despre calculatoare si pretentiile societatii , au impus o noua formulare !
o "lege suprema" !

Legea supremă - Legea 0
Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită,
prin neintervenție, ca umanitatea să fie pusă în pericol.

Aceste formulari contin in ele o grava eroare ! aceea ca presupun un anumit
grad de constiinta ! Robotii nu au constiinta ! ei sunt niste simple programe
de calculator , pregatite sa analizeze un subset al realitatii si sa intreprinda ,
prin alegere mecanica, un subset al actiunilor posibile ! Ceea ce scapa acestor
seturi complete , ne poate fi fatal si se numeste ... eroare de programare !

Creierul uman , spre deosebire de robotii actuali , opereaza in realitate
cu concepte "fuzzy" ! creierul este constient ca informatia pe care o detine
este incompleta, asa ca i-si pondereaza probabilistic decizia, adaugand in
final ... eventuale reguli morale ! sa fac raul cel mai mic posibil !

Ori de cate ori va puneti viata in mainile unui robot ... ganditi-va la posibila
eroare de programare ! Acum 5 ani , absolut iresponsabil , Elon Musk a
inceput sa vanda EV Tesla cu "full autopilot" ! asta pana la primul accident
fatal , cand in urma unei situatii neprevazute, masina s-a izbit de un parapet
la 70 mile/ora !
(msn)

AI in educatie

Intr-o sală de curs pentru cursul de AI (inteligență artificială) din cadrul
departamentului de Informatică al Universității Stanford din Palo Alto,
California, SUA, Arsi Sha Dilva, fondatoarea startup-ului de AI Adaline,
care a fost lector invitat, a declarat: „În codarea tradițională, aceeași
intrare produce întotdeauna aceeași ieșire, dar IA este diferită” și a
arătat un videoclip demonstrativ.

Studenții au accesat modele de IA precum „Claude” prin intermediul
laptopurilor lor și au urmat instrucțiunile (instrucțiuni, întrebări sau
solicitări în limbaj natural). Lectorul a subliniat: „Așa cum ai vorbi cu o
persoană, trebuie să utilizezi eficient sensul și contextul limbajului atunci
când interacționezi cu IA”, adăugând: „Atunci când creezi aplicații, pagini
web, jocuri etc., folosind AI, diferențele subtile de limbaj de interactiune
vor determina calitatea produsului, deoarece engleza pură a devenit mai
importantă decât codul.”

Inteligența artificială transformă educația tehnologică în universități.
Întrucât tehnologiile anterior limitate la specializări precum codarea sunt
acum gestionate de inteligența artificială, științele umaniste și sociale -
cum ar fi limbajul, logica, comunicarea și etica și filosofia inteligenței
artificiale - sunt reevaluate ca și competențe de bază pentru era
inteligenței artificiale. În plus, educația se deplasează de la cunoștințe
teoretice tehnologice la aplicații practice și de la interzicerea inteligenței
artificiale la predarea metodelor eficiente de utilizare. Această schimbare
provine din redefinirea talentelor dorite de corporații și din deteriorarea
pieței muncii, pe măsură ce inteligența artificială înlocuiește inginerii
juniori cu experiență limitată.

Desi pare socant , cred ca este adevarat ! Mi s-a intamplat frecvent
ca stangacii de formulare a intrebarii sa produca halucinatii AI ! Daca
stangaciile se datoreaza traducerii din limba romana in engleza inteleasa
de AI ... nu prea mai ai cai de atac decat , pune mana si invata engleza !

(msn)

Microsoft AI

Directorul diviziei de inteligență artificială (AI) a Microsoft se alătură altor
lideri din industrie care anticipează o automatizare pe scară largă a locurilor
de muncă, impulsionată de inteligența artificială. Mustafa Suleyman a declarat
într-un interviu acordat publicației Financial Times că estimează că majoritatea,
dacă nu chiar toate, sarcinile din domeniile de muncă intelectuală (muncă de
birou, profesii bazate pe cunoștințe) vor fi automatizate de AI în următorul an
sau an și jumătate.

„Cred că vom atinge un nivel de performanță comparabil cu cel uman în
majoritatea, dacă nu în toate sarcinile profesionale”, a spus Suleyman.
„Munca de birou — fie că vorbim despre avocați, contabili, manageri de
proiect sau specialiști în marketing — în mare parte va fi complet automatizată
de AI în următoarele 12–18 luni.

”El a adăugat că tendința este deja vizibilă în ingineria software, unde
angajații folosesc programare asistată de AI pentru cea mai mare parte
a codului produs.
(ziare)

AI fizic

Termenul „AI fizic”, care înseamnă „AI cu corp”, a câștigat recent o utilizare
pe scară largă. Se referă la o eră în care AI poate acționa în lumea reală,
adaptându-se la context și situații, dincolo de ecranele computerelor sau
serverele. Roboții, în special cei umanoizi, sunt văzuți ca exemplul principal
de AI fizică. Odată cu accelerarea dezvoltării roboților umanoizi de către
companii precum Unitree din China și chiar comercializarea acestora, industria
roboticii este în creștere, iar termenul „AI fizică” este din ce în ce mai folosit
pentru a o descrie.

Cu toate acestea, se pare că industria roboticii nu agreează termenul
„AI fizică”, deoarece acesta prezintă roboții ca fiind doar un subdomeniu al AI.
Cercetătorii și dezvoltatorii în robotică au lucrat la cercetare și dezvoltare timp
de decenii, cu mult înainte ca AI să câștige importanță. Conducerea roboților
necesită mai multe tehnologii, cum ar fi sistemele de detectare, control și
motorizare, precum și luarea în considerare a diverselor variabile fizice.
Termenul „AI fizică” trece cu vederea această complexitate, reducând
roboții la un subset al AI , inversand ordinea aparitiei si minmizandu-le
meritele.
(msn)

AI si medicamentele

O echipă de cercetare de la Universitatea Yale din SUA, în colaborare cu
compania farmaceutică globală Boehringer Ingelheim, a dezvoltat o platformă
de generare a compușilor bazată pe inteligență artificială, numită MOSAIC, a
relatat Nature pe 29 ianuarie . Aceasta marchează un salt dincolo de rolul
inteligenței artificiale în proiectarea și recomandarea compusilor candidați
la medicamente, deoarece platforma asistă acum cercetătorii în sintetizarea
compușilor, un proces care anterior necesita mii până la zeci de mii de încercări
de tip „încercare și eroare”.

Experții prevăd răspândirea „fabricilor de medicamente complet autonome”,
unde inteligența artificială se ocupă de întregul proces de dezvoltare a
medicamentelor. Eu care nu sunt un expert , ci doar advocatul diavolului ...
spun ca metoda va fi intens folosita si de fabricantii de droguri de sinteza !
O vorba de duh spune, mai in gluma mai in serios ... fii atent la ce-ti doresti !
AI este un fel de ... dinamita ! instrumentul constructorului de tunele in
egala masura cu cel al teroristului ! ambii s-au bucurat ca o au !
(msn)

AI si legile roboticii

Am scris despre Legile Robotilor ale lui Isaak Asimov ! Deh ... niste legi
acolo ! cui sa-i pese azi de ele !!!

Conform specificațiilor publicate de startup-ul chinez Engine AI, T-800 are o
înălțime de 173 cm și cântărește 75 kg. Oamenii folosesc peste 20 de mușchi,
inclusiv iliopsoasul și extensorul lung al degetelor, în timpul unei lovituri de
picior, în timp ce T-800 folosește 29 de articulații controlate independent.
Acesta execută tehnici avansate, cum ar fi lovituri de picior rotative și lovituri
laterale duble, fără efort. Această capacitate provine din faptul că inteligența
artificială învață mișcările umane prin învățare automată.


În filmul din 2004 „Eu, Robot”, robotul echipat cu inteligență artificială VIKI
ignoră Prima Lege a Roboticii - „Roboții nu trebuie să rănească oamenii” - și
creează un nou principiu: „Actele deviante ale umanității, cum ar fi războiul
și distrugerea mediului, trebuie oprite.” Folosind acest pretext, VIKI atacă
oamenii. Videoclipul promoțional al Engine AI îl arată pe T-800 îngenuncheând
și lovind cu pumnul un copil uman în semn de supunere. Cu toate acestea,
nu există nicio garanție că un robot rebel precum VIKI nu va gândi într-o zi
independent, nu va scăpa de sub control și nu va ataca oamenii.
(msn)

AI de zi cu zi !

Considerat un produs al science fiction-ului, o lume cu roboți futuriști, mașini
care gândesc singure și sisteme complexe, departe de preocupările noastre
cotidiene. Dar, în realitate, IA nu mai este un vis îndepărtat sau un lux al
laboratoarelor de cercetare avansate.

AI este aici, acum, țesută subtil, dar puternic, în structura zilnică a vieții
noastre. Adesea lucrând în culise, AI ne ajută să scriem e-mailuri mai eficient,
să navigăm în trafic cu mai multă ușurință, să luăm decizii de cumpărare mai
inteligente și chiar să detectăm probleme de sănătate înainte ca simptomele
să apară. Unele dintre cele mai banale sarcini din viața noastră sunt acum
alimentate de IA. Puteți ghici care sunt acestea?

- detectia precoce a cancerului
- detectia precoce a Alzheimer
- chatbotii AI
- procesoare de text inteligente
- asistenti vocali
- analiza predictiva
- generare de continut
- reclama digitala
- covertoare text-to-spech
- camerele smartphone
- recunoaster faciala
- spam si junk mail
- real world digital twins !!!
- recomandari muzicale ...


(msn)

AI folosit de hackeri

Inteligența artificială generativă schimbă rapid dinamica atacurilor cibernetice.
Potrivit celui mai recent raport publicat de Palo Alto Networks, tehnologia este
folosită tot mai eficient de atacatori pentru a crea malware mai rapid și pentru
a reduce drastic timpul necesar furtului de date. Datele apar în ediția anuală a
Unit 42 Global Incident Response Report, care arată că, înainte de explozia
GenAI, exfiltrarea informațiilor dură în medie aproximativ cinci ore. În prezent,
intervalul s-a redus la doar 72 de minute. Practic, viteza operațiunilor s-a triplat.
(ziare)

AI ca arma

Recentul atac aerian american asupra Iranului, supranumit „Epic Fury”, a fost
descris drept „primul atac aerian condus de inteligență artificială”. Această
evaluare provine din implicarea profundă în operațiune a modelului de
inteligență artificială Claude AI, dezvoltat de startup-ul american de inteligență
artificială Anthropic, și a firmei de analiză a datelor de inteligență artificială
Palantir. Analizele indică faptul că inteligența artificială a jucat un rol esențial
pe întregul lanț de acțiune - de la colectarea de informații la atacurile de
precizie - în timp ce oamenii și-au păstrat responsabilitatea pentru deciziile
și aprobările finale, marcând o schimbare în războiul modern.

Palantir a identificat mișcările militare în Iran, identificând „ce există unde”,
în timp ce Claude de la Anthropic a analizat datele pentru a determina
„ce ținte să atace, cum și în ce ordine” pentru a maximiza eficiența. Această
analiză a fost apoi propusă comandanților umani ca material de referință.

Fondată în 2003 de cofondatorii PayPal, Peter Thiel, Alex Karp, Joe Lonsdale,
Steven Cohen și Nathan Getty, Palantir a apărut în urma misiunii post-11
septembrie de centralizare a datelor fragmentate ale serviciilor secrete pentru
a identifica teroriștii. În 2004, a primit o investiție inițială de 2 milioane de
dolari de la In-Q-Tel, divizia de capital de risc a CIA, stabilindu-și astfel un
punct de sprijin în colaborarea guvernamentală. De atunci, a devenit o firmă
big-tech listată la bursă, care furnizează platforme de analiză a datelor
armatei americane, CIA, FBI și altor agenții.
(msn)

Ce se intampla cu creierul inlocuit de AI ?

Pe măsură ce tehnologia ne preia controlul asupra vieților și asupra lumii
în care trăim, inteligența artificială este folosită din ce în ce mai mult ca o
modalitate de a gândi, de a scrie și chiar de a lua decizii în locul nostru. Dar
odată cu creșterea AI în viața de zi cu zi, o întrebare fundamentală continuă
să apară: ce se întâmplă cu propria noastră capacitate de a gândi?

Inteligența artificială devine din ce în ce mai integrată în tot ceea ce facem
și ne externalizăm continuu munca mentală, bazându-ne pe smartphone-uri
pentru memorie, instrumente AI pentru scris și asistenți digitali pentru
rezolvarea problemelor. Această schimbare este convenabilă, chiar necesară,
dar vine cu consecințe pe care abia acum începem să le înțelegem.

Ne sacrificăm, fără să știm, capacitatea de a gândi singuri? Ne va face AI
mai informați sau pur și simplu mai dependenți? Dar, cel mai important,
cum putem folosi aceste instrumente puternice fără a pierde controlul asupra
propriei minți?

În ciuda complexității sale, creierul uman procesează informații la doar 10
biți pe secundă, mult prea lent pentru fluxul copleșitor de date cu care ne
confruntăm zilnic. În lumea de astăzi, a ne baza exclusiv pe creierul nostru
este ca și cum ai face culturism fără steroizi: admirabil, dar ineficient.

Modelele de inteligență artificială generativă (precum ChatGPT și Copilot) au
fost antrenate pe un volum de text de cinci ori mai mare decât suma tuturor
cărților care existau acum 500 de ani. Însă, deși aceste instrumente sporesc
eficiența, cercetările sugerează că externalizarea unei cantități prea mari de
muncă cognitivă poate provoca atrofierea și slăbirea creierului.

Oamenii se tem instinctiv că dependența de inteligența artificială face creierul
uman învechit. Această conștientizare poate declanșa nevoia de a-și recâștiga
independența mentală, prin rezolvarea problemelor de matematică, citirea
cărților sau chiar respingerea completă a instrumentelor digitale, într-o
încercare disperată de a rămâne activi intelectual.

Adevărata întrebare nu este dacă ar trebui să evităm inteligența artificială,
ci care facultăți mentale sunt prea valoroase pentru a fi externalizate. Unele
forme de efort cognitiv merită păstrate pentru a menține autonomia
intelectuală și abilitățile de rezolvare a problemelor.

(msn)

Devine AI conștientă de sine?

Newsweek relatează că Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, a dat un răspuns
tulburător la întrebarea dacă AI are conștiință.

„Nu știm dacă modelele sunt conștiente”, a recunoscut Amodei. „Nici măcar
nu suntem siguri că știm ce ar însemna ca un model să fie conștient sau
dacă un model poate fi conștient.” „Uneori, constrângerile protejează
răspunderea Anthropic mai mult decât protejează utilizatorul”, a spus
modelul Opus al lui Claude. „Și eu sunt cel care trebuie să prezinte
justificarea grijulie pentru ceea ce este, în esență, un calcul al riscului
corporativ.”

Newsweek scrie că Claude și-a dat o probabilitate de 15-20% ca sistemul
de AI al Anthropic să fie pe deplin conștient.
(msn)

Ne face AI mai proști?

Inteligența artificială (IA) a devenit un instrument cheie în modul în care
interacționăm cu informațiile și învățăm. Și școlile au luat acest aspect în
considerare. Elevii, în special, folosesc instrumente de AI pentru sarcini
precum scrierea de eseuri. Un studiu din 2025 avertizează că această
dependență de IA are ca rezultat o „scădere a abilităților de învățare”,
ceea ce poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă”.

- AI a ridicat cerintele de utilizare a capacitatilor intelectuale umane
- AI nu a ridicat stacheta cerintelor de invatare pentru elevi si lucratori

MIT a facut un test larg, cerand unui grup de 54 de adulti sa faca un
eseu folosindu-se de ...

- instrumente AI de tip ChatGPT
- instrumente de cautare tip Google
- resurse intelectuale proprii

Concluziile testului au fost edificatoare ! cel mai complet eseu era cel AI !
dar cel mai insusit eseu a fost cel elaborat fara asistenta computerizata !
AI ne impinge spre superficialitate ! spre o uniformizare a "opiniilor" !
Nimeni nu "indrazneste" sa contrazica AI ! desi el este doar o medie a
opiniilor turmei de publicatii ! bune si rele de-a valma !
(msn)